Te-ai simtit vreodata , cu adevarat special in ochii cuiva ? Sau, ai jubilat la gandul ca ai facut ceva demn de admiratia celor din jur? Sau poate ai pastrat ceva special pentru tine , pentru ego-ul tau , simtindu-te pentru cateva minute centrul universului .
Ei bine, treaba sta cam in felul urmator. Nimeni nu e special. Practic ne place sa credem ca avem ceva diferit , ca putem schimba ceva, ca avem o contributie sau un atuu numai al nostru. Crezi ca ai o calitate admirabila ? Nu te ambala, cel putin alte 100 de persoane o au.
Crezi in cliseul ” fiecare persoana este unica, deci speciala prin insasi existenta ei”. HAHA wait a minute, cum ? doar pentru ca avem cateva gene rasturnate in cross-ing over asta nu inseamna ca ma deosebesc fundamental de persoanele de langa mine. Cu totii plangem , radem , avem nevoie de aceleasi lucruri de baza, avem ca scop al vietii intalnirea idilica a fericirii si alte prostii de acest gen.
Hai sa uitam pentru un minut ca suntem oameni. Hai sa nu mai fim atat de ingamfati. Infatuarea ne-a dus in punctul in care nu ne mai incapem in propria piele de atat ” special” cat avem in noi . Clocoteste in tine un simt precipitat de mandrie? Numara doar cate esecuri ai , in comparatie cu cu reusitele.
Nimeni, niciodata, nu a putut sa incline balanta la “reusite”.
